Un francez, care călătorea prin deșert, a fost uimit de comportamentul ghidului său — un arab. Acesta se ruga lui Dumnezeu în fiecare zi, în ciuda drumurilor dificile prin nisipuri.
Francezul necredincios l-a întrebat pe însoțitorul său de unde știe că Dumnezeu există cu adevărat.
Arabul, la rândul său, l-a întrebat pe călător cum își dă seama ce animal a trecut noaptea pe lângă cortul lor.
— După urmele din nisip, — a răspuns francezul.
Atunci ghidul i-a arătat soarele la apus, care își revărsa razele peste întregul orizont, și a spus:
— Acestea nu sunt urmele unui om.
