În satul Cușelăuca, raionul Șoldănești, se află mănăstirea de maici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fondată în anul 1786 pe o pantă, în apropierea râului Ciorna. Mănăstirea a fost întemeiată de Maria Tokanos din satul Cotiușeni, care a primit mai târziu monahismul. Mănăstirea este deschisă dinspre est, iar din celelalte părți este înconjurată de păduri. În incinta mănăstirii se află două biserici – cea cu hramul Adormirii Maicii Domnului și cea închinată Sfinților Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și Elena.
Mănăstirea de maici Cușelăuca are o istorie foarte bogată. Ea a fost fondată de o creștină din satul Cotiușenii Mari – Maria Tokanosov, care mai târziu a fost tunsă în monahism cu numele Mitrodora. Prima atestare documentară a existenței mănăstirii se regăsește în cartea arhimandritului Visarion și datează din anul 1786.
Se mai știe că la 10 februarie 1832 mănăstirea a primit pământuri de la o familie de țărani din satul Cotiușenii Mari. De la întemeiere și până astăzi, mănăstirea de maici Cușelăuca este una dintre puținele mănăstiri din Moldova în care maicile duc o viață autonomă. Complexul monahal este alcătuit din două biserici. În anii 1841–1847, cu sprijinul arhimandritului Nicandru și al stareței Irina, a fost construită biserica Adormirii Maicii Domnului. În anul 1855 a fost ridicată biserica de iarnă închinată Sfinților Constantin și Elena. Pe lângă complexul existent, pe teritoriul mănăstirii se află două corpuri de chilii, un cimitir și o capelă. Cimitirul a fost întemeiat în 1881, iar capela în 1886.
În perioada interbelică, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire. În anul 1960, biserica a fost închisă. Multe maici au rămas să lucreze în colhozul organizat pe teritoriul mănăstirii. În chiliile stareței și în adăpostul mănăstiresc a fost deschis un spital pentru bolnavii de plămâni. Biserica de vară a fost transformată în club, apoi în depozit de cărbuni, iar în biserica de iarnă a Sfinților Constantin și Elena, în anii 1968–1970, a funcționat o fermă avicolă a colhozului local. Mănăstirea devastată a fost restaurată în 1988, iar în 1989 a fost resfințită biserica Adormirii Maicii Domnului. În 1992 a fost resfințită și biserica de iarnă în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena.
În mănăstire se păstrează sfintele moaște ale maicii Agafia Maranciuc, trecută la cele veșnice în 1873. Deși a fost paralizată, în timpul vieții a vindecat mulți oameni. Creștinii vin la mormântul maicii Agafia pentru a se ruga pentru sănătate și pentru a lua apă tămăduitoare din fântâna maicii suferinde. Aici se află și o icoană numită „Maica Domnului din Moldova”, pictată în 1895 la Mănăstirea Sfântul Pantelimon de pe Muntele Athos. Biserica Adormirii Maicii Domnului din cadrul mănăstirii Cușelăuca este un monument de importanță națională.
De la întemeierea sa, comunitatea monahală respectă anumite reguli. Fiecare soră nou venită în mănăstire trebuie să trăiască timp de 3–5 ani pe lângă stareță. În această perioadă, ea este încercată în îndeplinirea diferitelor ascultări, respectând poruncile. Dacă în acest interval nu îndrăgește viața monahală, ea se poate întoarce în lume.
Adresa: Republica Moldova, raionul Șoldănești, satul Cușelăuca
Sursa: Монастырский вестник