Arheologii egipteni au scos la lumină o așezare foarte bine conservată din epoca bizantină, aflată în oaza Dakhla, descoperind noi dovezi despre existența unei comunități creștine bine organizate, care a înflorit în Deșertul de Vest în urmă cu aproximativ 1.600 de ani.
Descoperirea făcută în localitatea Ain el-Sabil, din guvernoratul egiptean Valea Nouă, oferă o perspectivă unică asupra vieții cotidiene, a slujbelor religioase și a organizării sociale a primilor creștini care trăiau departe de principalele centre ale lumii antice.
În centrul orașului antic se află o bazilică creștină, construită la mijlocul secolului al IV-lea. Arheologii consideră că aceasta reprezenta centrul vieții liturgice a unei comunități creștine destul de dezvoltate.
Printre cele mai importante descoperiri se numără casa unui bărbat pe nume Tis, despre care vestigiile arheologice au arătat că era diacon al Bisericii și că a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea.
Cercetătorii presupun că edificiul ar fi putut funcționa ca biserică de casă înainte de construirea bazilicii mai mari. Această ipoteză permite o mai bună înțelegere a modului în care comunitățile creștine săvârșeau slujbele înainte de apariția clădirilor bisericești permanente.
O altă casă, datând dintr-o perioadă mai veche și aparținând unui bărbat pe nume Tapib, ar fi fost, potrivit experților, tot un loc în care primii creștini se adunau pentru rugăciune.
Orașul avea o structură riguros planificată: străzi largi se întindeau de la nord la sud, iar drumurile transversale mergeau de la est la vest, formând spații deschise destinate diferitelor activități.
Arheologii au scos la iveală și turnuri de pază, precum și o construcție puternic fortificată, ceea ce sugerează că așezarea a fost proiectată atât pentru viața comunitară, cât și pentru apărarea împotriva atacurilor.
Viața de zi cu zi a locuitorilor vechiului oraș creștin poate fi reconstituită și datorită unor artefacte remarcabil de bine conservate. Arheologii au găsit cuptoare pentru pâine, bucătării, pietre de moară, diferite unelte și alte obiecte care oferă informații grăitoare despre modul în care locuitorii își pregăteau hrana.
Au fost descoperite monede de bronz cu imaginile împăraților bizantini, simboluri creștine și inscripții în limba latină, precum și monede de aur din epoca împăratului roman Constanțiu al II-lea, care a domnit între anii 337 și 361.
Această descoperire confirmă rolul important al Egiptului în istoria creștinismului timpuriu. Orașe precum Alexandria sunt bine cunoscute pentru moștenirea lor creștină, în timp ce descoperirea din oaza Dakhla demonstrează prezența comunităților creștine și în regiunile mai îndepărtate ale lumii antice.
Sursa: pravoslavie.ru